Aprecierea satisfacției pacienților cu miopatii inflamatorii idiopatice conform chestionarului PSQ-III: studiu transversal

INTRODUCERE

Miopatiile inflamatorii idiopatice (MII) reprezintă un grup eterogen de maladii autoimune rare, caracterizate prin slăbiciune musculară proximală, simetrică, lent-progresivă și fatigabilitate [1]. Dat fiind faptul că miopatiile inflamatorii idiopatice sunt boli cronice cu implicare multi-organică, ce rezultă în numeroase consecințe și la care se asociază comorbidități, acești pacienți necesită o atenție sporită din partea medicilor ca timp și resurse medicale.

În ultimii 20 de ani, studiile privind gradul de satisfacție al pacienților au prezentat o atenție sporită în domeniul medical, acestea fiind esențiale pentru identificarea lacunelor și elaborarea unui plan de acțiune eficient pentru îmbunătățirea calității în cadrul instituțiilor de asistență medicală. Catalizator a constituit publicarea raportului Institutului de Medicină din SUA ("Crossing the Quality Chasm", 2001), care a stabilit cele șase obiective ale calității sistemului de sănătate: (a) siguranță; (b) echitate, (c) bazat pe dovezi, (d) în timp util, (e) eficiență și (f) centrată pe pacient, iar ultimele trei influențează în mod direct satisfacția pacienților [2].

Deși este identificat ca un indicator important al calității serviciilor de sănătate, conform deocamdată nu există un consens privind definirea conceptului de satisfacție al pacienților în domeniul asistenței medicale [3]. Astfel, în modelul Donabedian de măsurare a calității, satisfacția pacienților este caracterizată prin 3 categorii: structură, proces și rezultat [4]. Structura descrie contextul în care este acordată îngrijirea, inclusiv, clădirile spitalului, personalul, finanțarea și echipamentul. Procesul denotă tranzacțiile dintre pacienți și furnizori pe parcursul oferirii asistenței medicale. În cele din urmă, rezultatele se referă la efectele asistenței medicale asupra stării de sănătate a pacienților și a populațiilor [5]. Echipa condusă de Jenkinson C. a subliniat faptul că satisfacția pacienților reprezintă, în mare parte, atitudinea față de îngrijire sau aspecte ale îngrijirii, menționate de către pacienți [6]. Mohan R. et al. (2011) s-au referit la satisfacția pacienților în ceea ce privește emoțiile, sentimentele și reflectarea subiectivă a acestora privind serviciile medicale furnizate [7]. Pe de altă parte, alți autori au definit satisfacția pacienților ca fiind gradul de congruență între așteptările pacientului privind îngrijirea ideală și percepțiile lor privind îngrijirea reală [8]. Satisfacția pacienților este o noțiune complexă, fiind determinată de multiple variabile, așa ca organizarea serviciilor de sănătate, dotarea tehnică a instituțiilor medicale, dar nu în ultimul rând abilitățile de comunicare, respect, explicații și informații clare, care sunt mai esențiale, în unele cazuri, decât competențele tehnice ale personalului medical [3]. Percepțiile pacienților sunt influențate de statutul socio-cultural, convingerile lor, atitudinile și nivelul lor de înțelegere [9]. Rezultatele cercetărilor din țările dezvoltate socioeconomic nu pot fi utilizate integral în țările în curs de dezvoltare. Deși au multiple tangențe, totuși sunt și variabile unice, care ar putea fi cruciale [3].

Evaluarea gradului de satisfacție a pacientului oferă o perspectivă asupra calității serviciilor medicale [10] și este un instrument valid pentru îmbunătățirea acestora [11], deoarece se bazează pe experiențele utilizatorilor [12].

În acest context, scopul cercetării a fost studierea gradul satisfacției pacienților cu miopatii inflamatorii idiopatice cu referire la serviciile medicale acordate.

MATERIAL ȘI METODE

A fost efectuat un studiu transversal, descriptiv, în cadrul Departamentului de medicină internă, Disciplina medicină internă-semiologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu’’ din Republica Moldova, la baza clinică a Institutului de Cardiologie, în perioada mai 2016 - septembrie 2018.

Cercetarea a primit avizul favorabil al Comitetului de Etică a Cercetării al USMF „Nicolae Testemiţanu”, procesul verbal nr. 66 din 23 mai 2016.

Criterii de includere în studiu: pacienţi adulţi cu miopatii inflamatorii idiopatice, care au întrunit criteriile de clasificare ACR/EULAR 2017. Din studiu au fost excluşi pacienţii cu miopatii asociate neoplasmelor, endocrinopatiilor, precum și cei cu afecțiuni neuro-musculare. Toţi participanţii în cercetare şi-au exprimat consimţământul informat înainte de înrolare.

Calcularea volumului eșantionului a fost efectuată prin aplicarea formulei pentru studiile descriptive.

n = Nt²Pq / (NΔx² + t²Pq)

unde

n – mărimea eşantionului reprezentativ;

N – mărimea colectivității generale (71 de pacienți);

t – factorul de probabilitate (=1,96);

P – probabilitatea de apariție a fenomenului (=0,5);

q – contraprobabilitatea (1-P=0,5);

Δx – eroarea limită admisă (=0,03);

n = 71 × 3,84 × 0,25 / (71 × 0,0009 + 3,84 × 0,25) = 67 de pacienți

Parametrii înregistrați au fost: statutul socio-demografic și clinico-statutar.

Parametrul principal de rezultat a fost scorurile obținute la aplicarea chestionarului PSQ-III.

Gradul satisfacției pacienților la serviciile medicale acordate a fost determinat prin utilizarea chestionarului de satisfacție al pacienților Patient Satisfaction Questionnaire (PSQ III) varianta III. Chestionarul reprezintă un instrument generic, autoadministrat, divizat pe 7 domenii, ce conține 50 de întrebări pentru evaluarea satisfacției generale, satisfacției referitor la calitatea tehnică, aspecte interpersonale, comunicare, aspecte financiare, timpul petrecut cu medicul și pentru compartimentul acces, confort și disponibilitate [13]. Scorurile posibile, publicate de către autori, atât minime, maxime, cât și media pentru populația generală sunt prezentate în Tabelul 1 [14].

Pacienții cercetați au fost divizați în 2 loturi, în funcție de durata bolii: lotul <2 ani și lotul ≥2 ani.

Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată prin programul MedCalc v.1.2 și Excel, a fost calculată media aritmetică, devierea standard. Pentru testarea diferenței statistice a fost utilizat testul t-Student. Analiza de corelație a fost efectuată prin testul Pearson. Valorile p<0,05 au fost considerate statistic semnificative.

REZULTATE

Caracteristica parametrilor socio-demografici a pacienților din lotul de studiu a fost afișată în Tabelul 2. Vârsta medie la momentul cercetării a constituit 53,1±12,5 ani, fiind examinați pacienți cu vârsta cuprinsă între 25 și 78 de ani. Vârsta medie la debutul bolii a subiecților din lotul de studiu a fost 45,0±13,4 ani. Durata bolii s-a încadrat în extremele de la 6 până la 324 de luni, având intervale variaționale largi, cu o medie de 99,1±72,6 luni. În lotul de studiu au predominat femeile, cu un raport femei:bărbați de 3,2:1. Nivelul educațional superior a prevalat atât în lotul <2 ani, cât și lotul ≥2 ani. Angajarea în câmpul muncii, constatată la pacienții din lotul <2 ani a fost, cu precădere, prin angajare cu normă întreagă și persoane pensionate în baza atingerii vârstei de pensionare versus în lotul ≥2 ani – persoane pensionate în baza atingerii vârstei de pensionare (Tabelul 2). Rata de spitalizare la pacienții din lotul cercetat a constituit 0,79 pacienți pe an, cea mai frecventă cauză identificată a fost acutizarea MII – 29,4% din cazuri. În cadrul spitalizării, pacienții cu MII au beneficiat de investigații paraclinice așa ca radiografia cutiei toracice, radioscopia tractului gastrointestinal cu substanță de contrast, ecocardiografie, RMN etc., pentru depistarea consecințelor bolii.

Rezultatele aplicării chestionarului PSQ III la pacienții cu miopatii inflamatorii idiopatice sunt afișate în datele statistice din Tabelul 3.

Astfel, a fost determinat un nivel al satisfacției redus față de media populației generale pe parcursul tuturor domeniilor în ambele loturi. De asemenea, nu s-au identificat diferențe statistic semnificative între rezultatele pe domenii ale celor 2 loturi.

În lotul <2 ani, satisfacția generală a prezentat o corelație directă și strânsă cu domeniul „comunicare”, dar și cu „timpul petrecut cu medicul” (r=0,9, r=0,8; p˂0,05). De asemenea, a fost identificată o relație directă, strânsă, pe domeniile: calitatea tehnică, comunicare, aspecte interpersonale și acces/confort/disponibilitate (r=0,89, r=0,76, r=0,8, respectiv; p˂0,05). Pentru pacienții din lotul ≥2 ani, corelările au fost stabilite între acces/confort/disponibilitate și satisfacția generală, calitatea tehnică și comunicare (r=0,72, r=0,73, r=0,66, respectiv; p˂0,05).

DISCUȚII

Rezultatele studiului efectuat au demonstrat că pacienții cu miopatii inflamatorii idiopatice au un grad scăzut de satisfacție cu referire la actul medical, iar durata bolii nu influențează semnificativ acest parametru. Scoruri mai înalte pe domeniul „satisfacția generală” a fost determinată în 7,46% din cazuri în lotul <2 ani și la 10,45% din pacienți din lotul ≥2 ani. Am ținut să comparăm datele obținute cu date relatate în literatură, însă, nu au fost identificate publicații care au avut scop asemănător, explicat prin faptul că miopatiile inflamatorii idiopatice sunt rare și prin existența mai multor chestionare pentru determinarea satisfacției.

Rezultatele obținute au fost comparate cu datele a 2 studii efectuate pe pacienții cu osteoartroză și lupus eritematos sistemic, maladii care fac parte din grupul patologiilor reumatologice [15, 16]. Astfel, în cazul pacienților cu osteoartroză, rezultatele obținute au fost mai joase decât mediile disponibile, cu excepția rezultatelor pe domeniul acces/disponibilitate/confort, la care pacienții din lotul studiat au acumulat rezultate peste scorurile propuse pentru populația generală [15]. Datele constatate la pacienții cu lupus eritematos sistemic au fost sub nivelul mediu al scorurilor propuse pe cele 7 domenii [16]. Astfel, scorurile obținute sunt argumentate de specificul patologiei, necesitatea solicitării diverselor servicii medicale performante și costisitoare. Corelările stabilite permit de presupus că pentru lotul <2 ani, satisfacția generală este dictată de o serie de variabile: comunicarea, timpul petrecut cu medicul, aspecte interpersonale, dar și acces/confort/disponibilitate la serviciile medicale. Acest fapt poate fi explicat prin complexitatea patologiei, caracterul ei cronic și progresiv, precum și consecințele grave ale bolii, care și determină atenția sporita din partea personalului medical, dar și necesitățile pacienților. Pentru pacienții din lotul ≥2 ani, corelările determinate între acces/confort/disponibilitate și satisfacția generală, calitatea tehnică și comunicare, indică că pentru acești pacienți prevalează comoditatea dictată de condiția fizică, odată cu avansarea bolii.

Importanța determinării satisfacției pacienților permite obiectivizarea aprecierii serviciilor medicale din perspectiva pacienților, ceea ce va putea contribui la ameliorarea calității serviciilor medicale și evaluarea atitudinii față de aspectele financiare ale îngrijirilor pentru sănătate.

CONCLUZII

Nivelul de satisfacție al pacienților cu miopatii inflamatorii idiopatice este redus. Cele mai mici scoruri au fost pe domeniul de aspecte financiare, vizavi de mai mari, la domeniul comunicare. Gradul de satisfacție pare sa nu fie influențat de durata bolii. Pentru pacienții din lotul <2 ani, a fost stabilită o corelație directă și strânsă între domeniul „comunicare” și „timpul petrecut cu medicul”. Pentru pacienții din lotul ≥2 ani, a fost determinată o relație pozitivă moderată între acces/confort/disponibilitate și satisfacția generală, calitatea tehnică și comunicare.

Declarația de conflict de interese

Nimic de declarat.

REFERINȚE

1. Lundberg I., Cooper R., Chinoy H. Polymyositis and dermatomyositis. EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, 2012; p. 568-593.
2. Washington DC: National Academy Press, 2001. Committee on Quality of Health Care in America, IOM (pp. 39-40). Crossing the quality chasm: a new health system for the 21st Century.
3. Al-Abri R., Al-Balushi A. Patient satisfaction survey as a tool towards quality improvement. Oman Med. J., 2014; 29 (1): 3-7
4. Oyvind A., Ingeborg S., Hilde H. Overall patient satisfaction with hospitals: effects of patient-reported experiences and fulfillment of expectations. British Medical Journal Quality Safety, 2011; Disponibil la adresa: [ http://qualitysafety.bmj.com] Accesat la 15.11.2018.
5. Donabedian, A. The quality of care: how can it be assessed? JAMA, 1988; 260 (12): 1743-8.
6. Jenkinson C., Coulter A., Bruster S. et al. Patients' experience and satisfaction with health care: results of a questionnaire study of specific aspects of care. Quality Safety Health Care, 2003; 11: 335-339.
7. Moan R., Kanagaluru S. A study on the satisfaction of patients with reference to hospital services. International Journal of Business Economics & Management Research, 2011; 1: 3.
8. Iftikhar A., Allah N., Shadiullah K. et al. Predictors of patient satisfaction. Gomal Journal of Medical Sciences, 2011; 9 (2): 183-188
9. Perron N., Secretan F., Vannotti M., Pecoud A., Favrat B. Patient expectations at a multicultural out-patient clinic in Switzerland. Oxford Journals Med. Family Prac., 2003; 20: 428-33.
10. Rao G. How can we improve patient care? Journal of Community Eye Health, 2002;  15:1-3.
11. DeSilva N., Abeyasekera S., Mendis K., Ramanayake J. Patient satisfaction with consultations in ambulatory care settings in Sri Lanka. Medicine Today, 2006; 4: 125.
12. Al-Mahtab M., Choudhury N., Murshed K. et al. Patient expectation vs. satisfaction: a study from Bangladesh. Middle East Journal of Family Medicine, 2007; 5: 52-54.
13. Ware J. et al. Defining and mesuring patient satisfaction with medical care. Eval. Program. Plann., 1983; 6: 247-263.
14. Hays R., Davies A., Ware J. Scoring the medical outcomes study Patient Satisfaction Questionnaire: PSQ-III. Disponibil la adresa: [http://www.rand.org/health/surveys_tools/psq.html]. Accesat la 15.11.2018.
15. Șalaru V. Impactul osteoartrozei genunchiului asupra stării de sănătate a pacienților. Teză de doctor în științe medicale. Chișinău, 2014.
16. Cebanu M. Afectarea sistemului respirator în lupusul eritematos sistemic. Teză de doctor în științe medicale. Chișinău, 2015.